European Observatory for Nanomaterials

Nanomaterialele se folosesc într-o multitudine de scopuri diferite, de exemplu în știința alimentară, în medicamente, cosmetice, pigmenți și electronice. Dar oare cum afectează ele sănătatea noastră și mediul? Răspunsul nu e simplu. Deși oamenii de știință au acumulat o experiență considerabilă în evaluarea siguranței și a toxicității substanțelor chimice, aceste particule microscopice continuă să ridice probleme de natură tehnică și științifică.

Una dintre dificultăți se datorează proprietăților unice pe care le are fiecare nanomaterial. Nanomaterialele au suprafața mai mare decât alte materiale, ceea ce le face să fie mai reactive. Această reactivitate sporită comportă posibile riscuri pentru sănătate și pentru mediu. Iar pe măsură ce utilizările nanomaterialelor se înmulțesc, crește și gradul nostru de expunere la ele.

Progrese în testarea nanomaterialelor

În pofida dificultăților, în ultimii zece ani s-au înregistrat progrese semnificative înspre descoperirea efectelor potențial negative ale nanomaterialelor. Apar din ce în mai multe modalități validate și fiabile de testare a acestora.

Cercetătorii au constatat că pentru nanomateriale se pot folosi adesea protocoalele standard de testare, cum sunt ghidurile OCDE de testare a substanțelor chimice, dar sunt încă necesare eforturi pentru a caracteriza unele dintre proprietățile lor mai deosebite.

Armonizarea metodelor de testare prin cooperare internațională

Sunt în derulare cercetări, efectuate de organizații internaționale în strânsă cooperare cu cercetători și cu alți parteneri, cu scopul de a găsi noi modalități fiabile de efectuare a acestor teste.

Un exemplu în acest sens este „Inițiativa Malta”, în cadrul căreia ECHA, statele membre, Comisia Europeană și sectorul industrial cooperează la nivel internațional cu scopul de a elabora noi ghiduri de testare și de a le modifica pe cele existente astfel încât să rezolve problemele specifice care îngreunează îndeplinirea cerințelor legale în cazul nanomaterialelor.

Un alt exemplu este proiectul cu durata de trei ani NanoHarmony, finanțat prin programul Orizont 2020, în cadrul căruia o serie de instituții de cercetare lucrează strâns cu OCDE și cu ECHA în scopul de a accelera elaborarea unor metode de testare armonizate pentru nanomateriale.

Estimarea proprietăților nanomaterialelor prin modelare computerizată și date de înaltă calitate

Deoarece modul în care reacționează nanomaterialele în diferite condiții este influențat de o mare diversitate de factori, printre care dimensiunea, tipul de acoperire și modul de transport, este necesară o modelare predictivă care să vină în completarea testării „tradiționale”. Aceasta înseamnă formularea unor concluzii cu privire la comportamentul preconizat al materialului, pe baza datelor existente referitoare la diferite substanțe, condiții și utilizări.

Comunitatea de cercetare este sprijinită de organizații precum OCDE, ECHA și Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentară (EFSA) în demersul de realizare a unor cadre pentru grupare și extrapolare, precum și în demersul de promovare a utilizării pe scară mai largă a modelării computerizate, de exemplu a modelelor (Q)SAR pentru nanomateriale. Este disponibilă și finanțare din partea UE.

De asemenea, capacitatea de preconizare a modului în care se poate comporta un anumit material va ușura procesul de dezvoltare a noilor nanomateriale în condiții de siguranță, întrucât cele potențial periculoase vor fi eliminate chiar din etapa de dezvoltare a produsului.