Utilizarea nanomaterialelor la locul de muncă
Nanomaterialele sunt produse și utilizate de multe industrii europene, inclusiv de cea de producere a substanțelor chimice. Producerea și utilizarea acestor materiale sunt reglementate atât la nivelul UE, cât și prin legislația națională. Angajatorii trebuie să se asigure că lucrătorii dețin atât cunoștințele, cât și echipamentele necesare pentru utilizarea acestor materiale în condiții de siguranță.
Întrucât nanotehnologia se utilizează în producerea unei game largi de produse și soluții, există posibilitatea ca numeroși lucrători să fie expuși la nanomateriale la locul de muncă. Nanomaterialele sunt adesea produse în sisteme închise, însă expunerea poate avea loc în timpul întreținerii sau manipulării produselor finite.
De asemenea, nanomaterialele sunt utilizate de „industriile din aval”, cum ar fi industria auto, industria produselor cosmetice, industria produselor electronice, industria medicamentelor, tehnologia medicală și fabricarea produselor textile. Atunci când nanomaterialele sunt utilizate ca pigmenți, de exemplu la aplicarea industrială prin pulverizare, expunerea nu poate fi exclusă. Prin urmare, o asemenea utilizare poate fi însoțită de o recomandare privind ventilația sau utilizarea echipamentelor individuale de protecție, de exemplu mănuși. Totuși, este posibil ca aceste măsuri să nu fie suficiente pentru a asigura utilizarea în condiții de siguranță și, prin urmare, există și cerințe legale care stipulează că lucrătorii trebuie să beneficieze de o instruire adecvată pentru a-și putea desfășura activitatea într-un mod sigur.
Utilizarea nanomaterialelor la locul de muncă nu înseamnă că există neapărat un risc sau că riscul nu poate fi ținut sub control.
Riscul este rezultatul combinației dintre pericol și expunere. Proprietățile periculoase ale unui nanomaterial sunt determinate de compoziția sa chimică și de proprietățile sale fizice, cum ar fi dimensiunea, forma și structura cristalină, precum și de efectele sale (eco)toxicologice.
În prezent se suspectează că anumite tipuri de nanomateriale, cum ar fi fibrele rigide și lungi care rămân în plămâni, au potențialul de a cauza fibroză și/sau inflamație. Dimpotrivă, pielea sănătoasă pare să fie relativ rezistentă, inclusiv la particule de dimensiuni nanometrice. În cazul în care nanomaterialele ar putea fi persistente în corp, acest lucru le-ar spori potențialul de a produce efecte dăunătoare.
Interactive garage
Click on the image below to find out how you can protect yourself from nanomaterials when working in a garage and test your nanomaterials knowledge.
The infographic was produced for the EUON with support from the European Union through the SMP-COSME programme.
This document was produced with the financial assistance of the European Union. The views expressed herein can in no way be taken to reflect the official opinion of the European Union. Neither ECHA nor the European Commission are responsible for any use that may be made of the information contained therein.
More information
- EU-OSHA Managing nanomaterials in the workplace
- Guidance on the protection of the health and safety of workers from the potential risks related to nanomaterials at work
- RIVM Report 2007, Health impact of nanotechnologies in food production
- BAuA report 2015 (in German), “Arbeitsmedizinisch-toxikologische Beratung bei Tätigkeiten mit Kohlenstoffnanoröhren (CNT)”
- SCCS Opinion 2014, “Revision of the opinion for clarification of the meaning of the term "sprayable applications/products" for the nano forms of Carbon Black CI 77266, Titanium Oxide and Zinc Oxide”
- Guide on Safety data sheets and Exposure scenarios
- Workplace exposure to nanoparticles
- Info sheet: manufactured nanomaterials in the workplace
- Safe handling of nanomaterials and other advanced materials at workplaces
- Working safely with manufactured nanomaterials - Guidance for Workers (2014)
- An Assessment of Methods of Sampling and Characterizing Engineered Nanomaterials in the Air and on Surfaces in the Workplace (IRSST)
- Directive 2000/39/EC - first list of indicative occupational exposure limit values
- Directive 2006/15/EC - second list of indicative occupational exposure limit values
- Directive 2009/161/EC - third list of indicative occupational exposure limit values
- Directive 2017/164 - fourth list of indicative occupational exposure limit values
- Directive 2019/1831 - fifth list of indicative occupational exposure limit values
- Directive 91/322/EEC - protection of workers from the risks related to exposure to chemical, physical and biological agents at work
- Directive 2004/37/EC - carcinogens or mutagens at work
- Worldwide chemical exposure limits (ILO)
- Institute of Occupational Medicine (IOM)
- U.S. Centers for Disease Control and Prevention (CDC) - National Institute for Occupational Safety and Health (NIOSH)
- WHO Guidelines on Nanomaterials and Worker's Health