Regulament

Flags in front of a conference center

În Uniunea Europeană, nanomaterialele sunt reglementate de același cadru normativ riguros care asigură utilizarea în condiții de siguranță a tuturor substanțelor și amestecurilor chimice, și anume regulamentele REACH și CLP. Aceasta înseamnă că va trebui să se evalueze proprietățile periculoase ale nanoformelor substanțelor și să se asigure utilizarea lor în condiții de siguranță. Există dispoziții specifice privind nanomaterialele și în legislația sectorială, cum ar fi legislația în domeniul produselor alimentare, al biocidelor și al produselor cosmetice.

Pentru a defini termenul „nanomateriale”, Comisia Europeană a emis o recomandare bazată exclusiv pe dimensiunea particulelor constituente ale unui material, fără a se lua în considerare pericolul sau riscul. Această definiție se aplică materialelor naturale, celor apărute accidental sau fabricate și stă la baza punerii în aplicare a dispozițiilor de reglementare pentru acest grup de materiale. Cu toate acestea, în anumite domenii legislative, la baza obligațiilor legale în materie de nanomateriale stă faptul că acestea pot avea proprietăți diferite față de particulele de dimensiuni mai mari.

Pentru a fi produse sau importate legal în UE, toate substanțele care intră în domeniul de aplicare a REACH trebuie să fie înregistrate. În funcție de cantitatea introdusă pe piață, ca parte a înregistrării acestora, producătorii și/sau importatorii trebuie să furnizeze informații privind efectele asupra sănătății umane și asupra mediului, precum și privind nanoformele periculoase – o estimare a expunerii de-a lungul ciclului de viață.

Aceleași obligații se aplică și nanomaterialelor. Atunci când substanțele au proprietăți periculoase, Regulamentul privind clasificarea, etichetarea și ambalarea (CLP) impune ca acestea să fie notificate agenției ECHA și etichetate și ambalate astfel încât să poată fi utilizate în condiții de siguranță.

Companiile ar trebui să dea dovadă de transparență la înregistrarea conform REACH, indicând cu claritate modul în care a fost abordată siguranța nanoformelor, inclusiv măsurile necesare pentru controlul adecvat al riscurilor potențiale. Documentele de orientare ale ECHA oferă companiilor sprijin suplimentar cu privire la modalitățile de identificare și de raportare a proprietăților nanoformelor.

În afară de REACH și CLP, în UE există și legislație sectorială pentru categorii specifice de produse. Aceste acte legislative vizează, de exemplu, biocidele, produsele fitosanitare, cosmeticele, produsele farmaceutice, jucăriile, alimentele și electronicele.

De regulă, legislația privind protecția mediului, a lucrătorilor și a consumatorilor este pusă în aplicare în UE prin intermediul directivelor. Dacă nanomaterialele prezintă un risc pentru mediu, lucrători sau consumatori, normele generice stabilite prin legislație se aplică nanomaterialelor în același mod ca și altor forme ale unei substanțe. Printre exemplele de directive se numără Directiva-cadru privind apa, Directiva privind protecția lucrătorilor împotriva riscurilor legate de expunerea la agenți cancerigeni sau mutageni la locul de muncă și Directiva privind siguranța jucăriilor. 

Categories Display